Destramarea unei relatii provoaca una dintre cele mai mari dureri pe care le putem simti in cursul vietii. Cum ajungem de la un sentiment de iubire si daruire totala la indiferenta sau chiar ura? Kessler a descris stadiile prin care trece o relatie ce se sfarseste pana la urma cu destramarea.

Dezamagirea

La inceput te simti binecuvantat/a pentru ca te-ai indragostit. Traiesti cu convingerea ca ai gasit persoana ideala pentru tine. Treptat insa, o noua idee ti se furiseaza in minte: persoana pe care o iubesti are cateva defecte. Iti poti spune ca e prea egoista, ca e prea cicalitoare, ca flirteaza cu alte persoane pentru a-si ascunde anxietatile legate de sex, ca acorda mult mai multa atentie copiilor decat partenerului, etc. Toate problemele legate de aceste sentimente trebuie rezolvate pentru ca relatia sa nu intre in dificultate.

Erodarea

Dezamagirile si descoperirea defectelor reduc sentimentul de iubire si atractia pe care o simti pentru celalalt. Este posibil sa nu iti dai seama foarte clar de ce nu mai esti asa indragostit/a, de ce devii stresat/a. Este esential in aceasta etapa sa incerci sa discuti sincer cu partenera/ul ta/u. Altfel vei incerca sa iti impui tot timpul punctul de vedere, iti vei planifica viitorul cu mai putina grija, vei descoperi noi interese, iti vei privi partenera/ul foarte critic, iti vei pierde increderea in el/ea si apetitul sexual.

Detasarea

Fiecare dezamagire in parte va fi foarte dureroasa. Vei incerca sa te retragi pentru a evita durerea si tristetea. Daca izolarea persista va fi greu sa te intorci la sentimentele de afectiune pentru celalalt. Uneori doar unul dintre parteneri a ajuns in acest stadiu al detasarii - dar asta este suficient pentru a distruge relatia. In acest stadiu comunicarea este redusa, partenerii sustin ca nu le pasa ce se intampla, chiar daca se simt raniti. Ei nu se pot insa decide daca sa intrerupa sau nu relatia. Adesea sfarsitul are loc intr-un impuls de manie de moment.

Separarea fizica

Separarea este un semn sigur ca relatia a esuat. Oamenii au multe reactii in momentul separarii. Uneori este dureroasa si viata pare lipsita de sens, alteori este posibil sa o fi dorit de mult timp si sa te simti usurat. Aproape intotdeauna insa te simti singur, ai sentimente de frica, de esec. Sunt multe schimbari pe care trebuie sa le faci , mergi in noi locuri, iti creezi noi tabieturi, trebuie sa cunosti noi oameni.!

Jelirea si uitarea

Suferim cand pierdem un partener chiar si daca acesta ne-a cauzat multa suferinta. Treptat scapam de fantomele trecutului, renuntam la speranta intr-o impacare si realizam ca iubirea s-a stins pentru totdeauna. Ne simtim in acelasi timp furiosi, suparati, vinovati, speriati si plini de speranta. Ne petrecem o mare parte a timpului retraind vechea relatie - cat de cumplit s-a purtat partenerul nostru, cum ar fi trebuit sa se poarte, a cui a fost vina. Este uman sa retraiesti aceste vechi emotii. In cele din urma te vei decide insa sa renunti si te vei gandi la viitor mai mult decat la trecut.

O noua viata

Atentia se muta de la trecut la viitor. Uneori importanta acordata a tot ceea ce este nou devine obsesiva - vrei sa iti iei noi haine, sa te comporti diferit, sa mergi la petreceri si in excursii, iti planifici o noua cariera. Unii sunt nerabdatori sa se indragosteasca din nou, altii urasc sexul opus sau sunt speriati de orice implicare emotionala. Este ca si cum ai fi din nou un adolescent. !

Cu totii am trecut prin astfel de stadii. Principalul este ca dintr-o relatie destramata sa iesim mai intelepti, mai puternici. Putem incerca sa gasim cativa prieteni apropiati si sa ne facem planuri realiste in ceea ce priveste viitorul nostru. Acum nu mai traiesti un permanent stres, nu mai esti atat de ingrijorat incat sa nu poti dormi noaptea, desi viata este dura esti gata sa incerci sa obtii ceva mai bun...!!!!